Vioara cu goarnă, sau vioara Stroh este un instrument specific zonelor montane din Europa. Vioara cu goarnă a fost patentată la Londra, în anul 1899, de catre John Matthias Augustus Stroh. Acesta a combinat o vioară cu o goarna, care funcționa pe principiul gramofonului, pe vremea când nu exista tehnologia modernă de amplificare a sunetelor. Această goarnă substituie cutia de rezonanță a viorii clasice.
Căluşul se sprijină pe o membrană rezonatoare care preia vibraţiile prin intermediul unei tije subţiri (ac), cu rol de conducere a vibraţiilor mecanice, iar sunetul rezultat se amplifică în interiorul trompetei. Instrumentul se pretează mai ales la execuţii în aer liber, datorită sonorităţii puternice pe care o are.
Pentru a continua tradiția, fabrica de instrumente muzicale HORA Reghin, fondată în anul 1951 a preluat construirea cu succes al acestui instrument muzical. Spre deosebire de clasicele viori cu goarnă, acordajul viorii produsă de Hora se realizează cu un mecanism fin, de tip „melc - roată melcată”, ceea ce oferă interpretului o precizie foarte mare la acordare.