{"id":95,"date":"2005-11-13T16:14:34","date_gmt":"2005-11-13T13:14:34","guid":{"rendered":"http:\/\/www.soundblog.ro\/?p=95"},"modified":"2015-08-26T21:15:00","modified_gmt":"2015-08-26T18:15:00","slug":"hartmann-neuron","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/95\/hartmann-neuron\/","title":{"rendered":"Hartmann Neuron"},"content":{"rendered":"

Un monstru de 17.5kg care se vinde la pretul \u00eentre 4000<\/span>$ si 5000eur. Acesta a fost prezentat la NAMM-ul din 2002 si a fost ales ca \u015fi Editors Choice la Electronic Musician \u00een 2004. Si cam at\u00e2ta renume are \u00een plus fa\u0163\u0103 de cel\u0103lalte sisteme mai mult sau mai putin experimentale precum Neuronium sau Kyma. Totusi denumirea Hartmann ar trebui s\u0103 sune cunoscut pentru cei initiati: Axel Hartmann, inginerul, a fost cel care a <\/span>proiectat Alesis Andromeda A6, Waldorf Q si Wave. Partenerul lui \u00een dezvoltare a fost Stefan Sprenger de la Prosoniq, companie cu profilul aplic\u0103rii rezultatelor cercet\u0103rilor din domeniul sistemelor neuronale \u00een IT.<\/span><\/p>\n


\n<\/span><\/p>\n

\"\"<\/span><\/p>\n

Neuron-ul lucreaz\u0103 cu „modele” de sunete. \u00ce<\/span>n prima versiune al sistemului de operare au existat 13 modele cu set de parametri b\u0103tu\u0163i \u00een cuie, dar cu OS-ul 1.5 sunt livrate deja 300 de modele diferite. Exist\u0103 un soft numit ModelMaker prin care se pot crea modele noi ale sunetelor\/sample-urilor:<\/span> <\/span>se poate alege un sample oarecare, dup\u0103 care I se va alege un nivel de complexitate si un model. Conexiunea cu calculator se poate face prin FTP (adica Ethernet, ha?). Sample-ul urmeaz\u0103 s\u0103 fie analizat prin program si \u00eentr-o form\u0103 nou\u0103 se va transmite c\u0103tre Neuron. Aici softul interior va aloca parametri prin care se va putea modula \u00een timpul performantei. Mai mult: morfing-uri se pot aplica pe un sample utiliz\u00e2nd parametri unui alt sample. Nu trebuie uitat c\u0103 aceste operatiuni nu se realizeaz\u0103 cu sample-uri propriu zise ci cu modele de algoritmi care sunt rezultatele analizelor rulate pe un sample \u00eenc\u0103rcat. Astfel modificarea fiec\u0103rei parametru are efect decisiv si instantaneu asupra timbrului sunetului. Totodat\u0103 acest efect este mult mai muzical si previzibil dec\u00e2t \u00een cazul sintezei substractive sau aditive. Si parametri au denumiri mult mai subiective, nu sunt termeni tehnici arhicunoscuti. De exemplu joystickurile de pe interfa\u0163\u0103 pot avea parametri „muzicali” ca: „rigid”, „haotic”, „metalic”, „sticlos”. Pe l\u00e2ng\u0103 aceast\u0103 arhitectur\u0103 fundamental\u0103 inovatoare se pot reg\u0103si si modulele de filtre, lfo, \u00eenf\u0103\u015fur\u0103toare (envelope) si efecte clasice. Prin lfo si \u00eenf\u0103\u015fur\u0103toarele se poate automatiza morfing-ul \u00een modurile deja clasice ale synthurilor substractive.<\/span><\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Analiza propriu zis\u0103 a sunetului se face cu o metod\u0103 asem\u0103n\u0103toare algoritmului FFT, adic\u0103 se pleac\u0103 de la ideea atomiz\u0103rii: orice sunet se poate modela cu ajutorul unei multitudini de unde sinusoidale, care dac\u0103 sunt \u00eensumate ne dau sunetul original. Elementul inovator aici este (defapt: „sunt”) rysonatorul: un oscilator special c\u0103ruia I se poate atasa un \u00eenf\u0103\u015fur\u0103tor de amplitudine (ADSR) si un \u00eenf\u0103\u015fur\u0103tor pentru modularea pitch-ului (\u00een\u0103ltimii sunetului).<\/p>\n

Cum acest sistem nu lucreaz\u0103 cu sample-uri propriu zise nici prin sintez\u0103 aditiv\u0103 sau substractiv\u0103, orice comparatie cu V-Synth (Roland), variOS, G2 (Clavia), Reaktor\/Absynth (NI) sau Kyma este gresit\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Totusi cum trebuie imaginat\u0103 functionarea: nu exist\u0103 date de wave stocate ci numai structuri de date care descriu algoritmic un sunet. Iar de aici se vede noul orizont al posibilit\u0103\u0163ilor: morfingul \u00eentre dou\u0103 tonuri nu este un simplu crossfade cum este la majoritatea instrumentelor digitale, ci o translatare paralel\u0103 a tuturor parametrilor de la un ton la cel\u0103lalt. O analogie poate fi din domeniul graficii pe calculator: <\/span><\/p>\n

1. <\/span><\/span><\/span>exist\u0103 morfingul simplu c\u00e2nd printr-un „blending” fiecare punct al imaginii „1” treptat \u00ee\u015fi schimb\u0103 culoarea punctului cu coordonate identice din imaginea „2”. Aceast\u0103 metod\u0103 se poate folosi la imagini bitmap cu rezultat satisf\u0103c\u0103tor. <\/span><\/p>\n

2. \u00ce<\/span><\/span><\/span>ns\u0103 folosind grafica vectorial\u0103, morfingul este mult mai spectaculos: pentru c\u0103 exist\u0103 o transformare ale conturilor imaginilor, d\u00e2nd efectul „real” al transform\u0103rilor.<\/span><\/p>\n

Deci tehnologia din Neuron se poate numi cumva o „vectorizare” al sunetului. <\/span>
\nVi se pare cunoscut? Exist\u0103 un plugin asem\u0103n\u0103tor, care se cheam\u0103 Morph. Acesta s-a dezvoltat dezvoltat de Prosoniq… adic\u0103 de cei care au dezvoltat si Neuron-ul.<\/p>\n

\"\"<\/span><\/p>\n

Denumirea Neuron sugereaz\u0103 c\u0103 avem de a face cu tehnologia retelelor neuronale. <\/span>Acestea sunt folosite numai \u00een procesul de recunoastere a mostrei de sunet. <\/span>Acest sintetizator este de fapt un PC cu periferii de sintetizator \u00een care sistemul de operare este Linux (o distributie special\u0103).<\/p>\n

Oric\u00e2t de interesant si inspirativ pare acest instrument, totusi nu trebuie uitat faptul c\u0103 nu este un instrument all-around: nu este recomandat pentru sinteza tonurilor fundamentale (bas, tobe). De fapt \u00eei lipseste \u00een totalitate dinamica.<\/p>\n

Facilit\u0103\u0163i:<\/span>
\n– <\/span><\/span><\/span>Sectiunea de efecte contine reverb+delay (cu functie de tap), EQ (nu prea reusit), filtru cu 6, 12, 24dB \u00een modurile LPF (trece-jos), BPF (trece-band\u0103), HPF (trece-sus), care la fel se afl\u0103 la nivelul unui Virtual-analogic obisnuit.
\n– <\/span><\/span>HDD de 20GB (nu pt. sample ci numai pentru algoritmi)
\n– <\/span><\/span><\/span>Surround 5.1 (prin miscarea unui joystick de control se poate \u00eenregistra pozitia spatial\u0103),
\n– <\/span><\/span><\/span>iesire digital\u0103
\n– <\/span><\/span><\/span>USB
\n– <\/span><\/span><\/span>128MB RAM
\n– <\/span><\/span><\/span>5 afisaje LCD iluminate
\n– <\/span><\/span><\/span>12 rotitoare „infinite”
\n– <\/span><\/span><\/span>semnal audio transmis pe 32 biti, precizie \u00een virgul\u0103 flotant\u0103<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Un monstru de 17.5kg care se vinde la pretul \u00eentre 4000$ si 5000eur. Acesta a fost prezentat la NAMM-ul din<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[699],"tags":[18,17],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/95"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=95"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/95\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":98,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/95\/revisions\/98"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=95"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=95"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=95"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}