{"id":87,"date":"2005-08-29T16:00:07","date_gmt":"2005-08-29T13:00:07","guid":{"rendered":"http:\/\/www.soundblog.ro\/?p=87"},"modified":"2009-06-27T16:01:29","modified_gmt":"2009-06-27T13:01:29","slug":"robert-moog","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/87\/robert-moog\/","title":{"rendered":"Robert Moog"},"content":{"rendered":"

Creatia lui Bob Moog<\/strong><\/p>\n

Robert Moog al\u0103turi de Peter Vogel si Dave Smith a fost un important actor al scenei instrumentelor electronice. Cu o oarecare simplificare se poate spune c\u0103 totul a \u00eenceput \u00een anii 20: Leon Theremin a prezentat lumii theremin-ul, primul mijloc electric al crea\u0163iei muzicale, care \u00eentr-un fel a ajutat \u015fi la mistificarea muzicii moderne. Probabil \u015fi din aceast\u0103 cauz\u0103 \u015fi din cauza c\u0103 a fost greu de st\u0103p\u00e2nit ca instrument muzical, theremin-ul a fost mai mult folosit pentru crearea efectelor \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare ale sosirii mar\u0163ienilor pentru filmele din mijlocul secolului XX.<\/p>\n

Cresc\u00e2ndu-se \u00een Queens, \u00een anii 40, Bob Moog, copilul istet \u015fi introvertit a pertrecut foarte mult timp pe l\u00e2ng\u0103 tat\u0103l s\u0103u, care a fost un electronist de hobby iar la v\u00e2rsta de 14 ani deja \u015fi-a construit primul theremin pe baza unui articol ap\u0103rut \u00eentr-o revist\u0103 pentru amatori electroni\u015fti. Totdat\u0103 \u00een acest timp a fost silit de c\u0103tre mam\u0103-sa, s\u0103 \u00eenve\u0163e s\u0103 c\u00e2nte la pian, aceasta dorind ca micul Bob s\u0103 devin\u0103 un mare pianist.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Peste 5 ani, \u00een anii facult\u0103\u0163ii sale de la Cornell University, Robert Moog a publicat un articol \u00eentr-o revist\u0103 electronic\u0103 despre cum se poate monta u\u015for un theremin, oferind \u015fi un kit pentru montarea de c\u0103tre amatori dornici. \u00cen acela\u015fi an a v\u00e2ndut 1000 de seturi din acest kit, reusind s\u0103 economiseasc\u0103 o sum\u0103 care i-a ajutat \u00een scoaterea muzicii electronice din laboratoarele de universitate, astfel f\u0103c\u00e2nd primul mare pas spre accesibilitatea si popularitatea sintetizatoarelor.<\/p>\n

\u00cens\u0103 drumul nu a fost u\u015for: doctoratul \u015fi dezvoltarea sistemelor de sintez\u0103 sonor\u0103, sunt dou\u0103 activit\u0103\u0163i care-\u0163i iau mult timp: ob\u0163inerea doctoratului \u00een fizic\u0103 i-a luat 8 ani: l-a ob\u0163inut \u00een 1965, cu un an dup\u0103 lansarea afacerii cu sintetizatoare.<\/p>\n

S\u0103 nu uit\u0103m de un alt nume: Raymond Scott
\n<\/strong>Pe la mijlocul anilor 50, \u00een perioada c\u00e2nd Bob Moog si tat\u0103l s\u0103u montau acas\u0103 thereminuri, \u00eentr-o zi au fost invita\u0163i de Raymond Scott pentru o vizit\u0103 la atelierul s\u0103u din Long Island (New York). Aceast\u0103 vizit\u0103 a avut un impact imens asupra sufletului unui inginer: o cas\u0103 cu etaje \u00eentregi de diferite echipamente pentru \u00eenregistrare, mixaj si produc\u0163ie audio, ateliere pentru prelucrarea lemnului, pentru asamblarea componentelor electronice. \u00centr-o alt\u0103 camer\u0103 se afla un dulap mare, cu piese electromecanice care produceau diferite zgomote ritmice, dup\u0103 un pattern programabil. Acesta a fost primul sequencer. La sf\u00e2r\u015fitul vizitei Raymond a comandat un theremin de la familia Moog, comand\u0103 care cu c\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu a fost satisf\u0103cut\u0103. Dup\u0103 un timp Bob Moog si tat\u0103l s\u0103u au fost reinvitati. Raymond le-a prezentat cum a modificat theremin-ul primit de la ei.
\n\"\"<\/p>\n

Acest instrument a fost numit Clavivox: un theremin cu antena t\u0103iat\u0103 si re\u00eenlocuit\u0103 cu o claviatur\u0103, \u015fi care producea sunete foarte apropiate sintetizatoarelor analogice cu VCO (Voltage Controlled Oscilator – Oscilator Controlat cu Tensiune). La m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 avea montat un comutator care pornea sau oprea un efect de vibrato (primul wheel de modulare?), exista un fel de control asupra caracteristicii amplitudinii (control pentru attack rapid\/lent, pauz\u0103 \u00eentre sunete). Scopul acestei invita\u0163ii a fost un fel de cerere de permisiune a folosirii tehnologiei de theremin pentru produc\u0163ia comercial\u0103 ale Clavivoxului. \u00cen urm\u0103tori ani Raymond a comandat diferite montaje electronice de la Moog, niciodat\u0103 nu dezv\u0103luind \u00een prealabil scopul lor.
\n\"\"<\/p>\n

Relatia dintre Bob Moog si Raymond Scott a devenit o prietenie de lung\u0103 durat\u0103, influent\u00eend pozitiv reciproc crea\u0163ia celor doi.<\/p>\n

Primul Moog<\/strong><\/p>\n

Un compozitor (Herbert A. Deursch) l-a sf\u0103tuit \u00een 1964 s\u0103 construiasc\u0103 un instrument muzical electronic ergonomic utiliz\u00e2nd tehnologia tranzistoarelor. Ce are asta de a face cu ergonomia si u\u015furin\u0163a utiliz\u0103rii? P\u00e2n\u0103 atunci sintetizatoarele (dac\u0103 chiar se poate utiliza pluralul referindu-ne la c\u00e2teva dintre putinele modele de laborator, operate de asisten\u0163i \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een halate cum s-a obisnuit \u015fi operarea calculatoarelor din acele timpuri) au fost foarte mari (RCA \u00een comanda prin coduri binare!), extrem de scumpe si se aflau mai mult \u00een stadiu de experiment.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Arti\u015ftii nu doreau a\u015fa ceva. Moog a construit un panou de conectoare, care se interconectau cu cabluri (patch-cord), pentru a seta forma de und\u0103 dorit\u0103, iar la panou a mai legat o claviatur\u0103 \u015fi ce simplu, totul a devenit mult mai usor de st\u0103p\u00e2nit (ast\u0103zi totusi nu ar p\u0103rea asa!). Pe de alt\u0103 parte exista si diferenta de costuri: un sistem RCA, dedicat pentru elita laboratoarelor si caselor de discuri costau cca. 100.000$ p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd noul Moog din 1967 se vindea cu 11.000$. Deja atunci acesta nu a fost singurul sintetizator, \u00cens\u0103 ajutorul arti\u015ftilor precum Wendy Carlos a fost r\u0103spl\u0103tit\u0103 foarte rapid. \u00cen 1969 albumul Switched on Bach semnat de Wendy (Walter) Carlos a devenit un succes serios (premiat cu Grammy), dup\u0103 care si The Beatles a procurat un nou model Moog \u00een studioul Abbey Road, iar \u00een 1971 sintetizatoarele Moog apar si pe coloanele sonore ale filmelor de pe ecranele mari. Carlos a scris coloana sonor\u0103 al celebrului film de al lui Stanley Kubrick „A Clockwork Orange”, unde piesele de ale lui Beethoven transcrise, c\u0103p\u0103tau un sound malefic sublini\u00eend atmosfera filmului. \u00cen 1972 Bob a schimbat numele companiei \u00ee Moog Music.<\/p>\n

Sintetizatoarele lui au fost monofonice. Cu toate c\u0103 deja concuren\u0163a a dezvoltat sisteme polifonice deja, Moog a r\u0103mas conservator \u00eens\u0103 nu trebuie uitat nici faptul ca el a fost primul care a utilizat caracteristica ASDR (Attack-Decay-Sustain-Release) pentru a forma timbrul unui sunet. Modelele lui p\u00e2n\u0103 \u00een acele timpuri au fost create pentru studiouri. Pu\u0163ini muzicieni puteau sau doreau s\u0103 le pun\u0103 pe scen\u0103 datorit\u0103 dimensiunilor mari, astfel Robert Moog a proiectat un model portabil si dedicat utiliz\u0103ri \u00een timpul concertelor: Minimoog a demonstrat c\u0103 pe piat\u0103 exist\u0103 o urias\u0103 solicitare pentru sintetizatoare ieftine si portabile.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Piata instrumentelor muzicale electronice a crescut \u00eentr-un ritm urias, si spre sf\u00e2rsitul anilor 70 fostele manufacturi de sintetizatoare au devenit tinte potentiale pentru mari investitori. Astfel s-a cump\u0103rat si asociatia familiar\u0103 de al lui Bob Moog de c\u0103tre Norlin, o alt\u0103 manufactur\u0103 de instrumente muzicale. Dup\u0103 scurt\u0103 vreme, \u00een 1977 el a p\u0103r\u0103sit compania acuz\u00e2nd politica acestuia, ultima crea\u0163ie semnat de c\u0103tre d\u00e2nsul fiind Micromoog-ul. Instrumentele produse f\u0103r\u0103 ajutorul lui Bob nu au avut succes: Moog Music s-a desfiin\u0163at \u00een 1987.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u00cen aceste vremuri schimbarea pie\u0163ei se \u00eent\u0103mpla pe planuri diferite: apare primul sintetizator digital, Synclavier-ul prin 1975, iar tehnologia digital\u0103 inventat\u0103 \u00een anii 1950, a devenit accesibil\u0103 publicului larg, iar pentru a st\u0103p\u00e2ni \u015fi controla \u00eentr-un mod ingineresc direc\u0163iile de dezvoltare, s-a introdus standardul MIDI pe la \u00eenceputul anilor 1980. Astfel sintetizatoarele bazate pe tehnologia digital\u0103 s-au r\u0103sp\u00e2ndit rapid, iar vechile \u015fi scumpele sintetizatoare analogice s-au considerat demodate.<\/p>\n

\u00cen acest timp Bob s-a mutat \u00een Carolina de Nord \u00een 1978 \u015fi a lansat compania Big Briar Productions, dezvolt\u00e2nd efecte si accessori ale instrumentelor muzicale electronice. Prin acei ani instrumentele Big Briar nu s-au bucurat de acela\u015fi succes precum synthurile Moog. Dup\u0103 p\u0103rerea unora, \u00een acele vremuri a \u00eenceput o er\u0103 a simplific\u0103rii, c\u00e2nd se dorea ca o interfa\u0163\u0103 de utilizare s\u0103 fie c\u00e2t mai simpl\u0103 posibil\u0103, impactul la orice comutare s\u0103 fie c\u00e2t mai mare, \u015fi s\u0103 fie c\u00e2t mai u\u015foar\u0103 „producerea” muzicii. Putem spune c\u0103 pe atunci a fost atins\u0103 tehnologia sintezei muzicale de c\u0103tre ma\u015fin\u0103ria show-businessului.
\nMai t\u00e2rziu doar, prin anii 90, \u00een timpul rena\u015fterii soundului analogic, BigBriar a devenit popular. Au proiectat filtre speciale (care se numesc Moogerfooger), ata\u015fabile ca efecte \u00een lan\u0163ul de \u00eenregistrare, dintre care filtrul trece-jos are sound-ul original de filtre-Moog. \u00cen 1997 apar din nou modele de Theremin proiectate de Moog, care deja sunt compatibile MIDI.<\/p>\n

\u00cen 1982 a introdus o nou\u0103 inventie dezvoltat\u0103 \u00eempreun\u0103 cu John Eaton (Indiana University) la conferinta International Computer Music Conference, o claviatur\u0103 cu un nou tip de sensibilitate: pe l\u00e2ng\u0103 miscarea vertical\u0103 , acesta a captat si pozitia degetelor pe directia orizontal\u0103 pe clape.<\/p>\n

Robert Moog a declarat de nenum\u0103rate ori, c\u0103 secretul instrumentelor lui nu se datoreaz\u0103 pur-si-simplu numai lui ci a cooper\u0103rii lui (Inginerul) cu Muzicienii. Primul sintetizator construit de c\u0103tre el a fost proiectat \u015fi dezvoltat dup\u0103 ideile compozitorului Herb Deutsch.<\/p>\n

De\u015fi produsele Big Briar nu au constituit succese la fel de mari ca \u015fi primele sintetizatoare Moog, ele au fost la fel de inovatoare, \u00eens\u0103 moda s-a schimbat \u015fi se cereau instrumente simple. \u00cen anii 1990, industria muzical\u0103 a reg\u0103sit frumuse\u0163ea sound-ului Moog, din acest motiv BigBriar a scos pe pia\u0163\u0103 module de efecte care se foloseau \u00een synthurile vechi de ale lui Bob. Aceste efecte din seria Moogerfooger au si un model de filtru trece jos (MF101) , care este indentic cu cel original. \u00cen 1997 a ap\u0103rut pe pia\u0163\u0103 \u015fi o nou\u0103 serie de theremin-uri: Ethervox-ul se bazeaz\u0103 pe aceea\u015fi tehnic\u0103 ca \u015fi predecesorii s\u0103i \u00eens\u0103 acesta era echipat cu interfa\u0163\u0103 MIDI, \u015fi un modul de sunet care este capabil de redarea performantelor cu instrumentul Theremin doar transmi\u0163\u00e2nd comenzi standard MIDI.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Printre proiectele noi se num\u0103r\u0103 si „pianul interactiv” care \u00eembin\u0103 tradi\u0163ionalul cu trendurile tehnologiei moderne. Conceput cu ajutorul acelui David Van Koevering care l-a ajutat \u015fi la scoaterea pe pia\u0163\u0103 a primelor sintetizatoare Moog, acest instrument arat\u0103 ca un pian tradi\u0163ional \u00eencorporat \u00eentr-o incint\u0103 de tipul pianelor de concerte, dar \u00een loc de corzi, \u00een interior se g\u0103sesc difuzoare, iar \u00een locul partiturlor este montat un ecran touch-screen de m\u0103rimea unui laptop. Pianul are 128 tonuri, incluz\u00e2nd \u015fi un set de samplinguri luate de pe un Steinway grand, iar un sequencer de 256 de trackuri poate stoca \u00eenregistr\u0103rile utilizatorului. Secventele c\u00e2ntate pe claviatur\u0103 apar pe acest ecran instantaneu, iar dac\u0103 se dore\u015fte \u00een format tradi\u0163ional, partitura se poate \u015fi tip\u0103ri. De pe Internet se pot desc\u0103rca fi\u015fiere MIDI peste care se poate c\u00e2nta un fel de „karaoke instrumental”. Multe institu\u0163ii din Statele Unite au cump\u0103rat acest instrument de cca. 8000$, \u00eens\u0103 valoarea lui inovativ\u0103 se poate discuta: se poate numi mai mult o unealt\u0103 didactic\u0103 dec\u00e2t instrument muzical inspirativ.<\/p>\n

\u00cen 1999 Bob Moog a \u00eencheiat un parteneriat cu Bomb Factory pentru a produce pluginuri pentru Pro Tools bazate pe tehnologiile Moog.<\/p>\n

Renasterea modei analogice, a cerut ca Big Briar s\u0103 produc\u0103 sintetizatoarele Moog retro, folosind tehnologia digital\u0103 pentru controlarea lui. Astfel a fost lansat cu c\u00e2\u0163iva ani \u00een urm\u0103 seria Voyager care \u00een mod clar este rena\u015fterea Minimoogului versiunii D cu c\u00e2teva extensii: controler al formei de und\u0103, LFO dedicat, capabilit\u0103ti FM la oscilatorul 3. Oscilatoarele, comutatoarele si filtrele sunt originale stiind clar c\u0103 acestea constituie baza personalit\u0103tii soundului, \u00eens\u0103 patchurile se pot stoca deja \u00een memorie, este dotat cu un ecran LCD, pe care apar valorile parametrilor si mai exist\u0103 un touchpad bidimensional senzitiv prin care se poate modula soundul folosindu-ne de degete. Voyagerul se poate conecta la calculator, si cu ajutorul unui program se pot edita soundurile lui mult mai usor si rapid.<\/p>\n

\u00cen cur\u00e2nd a ap\u0103rut \u015fi versiunea rack-montabil\u0103 a Voyagerului, iar Bob Moog a \u00eenceput o serie de procese de rec\u0103p\u0103tarea numelui de marc\u0103 Moog, care i-a fost luat\u0103 cu apropate 30 de ani \u00een urm\u0103 \u015fi folosit timp de multi ani ca un element de marketing pentru produse de originalitate mediocr\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u00cen prim\u0103vara anului 2005 Bob Moog a fost diagnosticat cu tumoare de creier intratabil\u0103, iar la sf\u00e2r\u015fitul lunii august a decedat. Crea\u0163ia lui \u015fi-a l\u0103sat amprenta \u00een aproape toate genurile muzicale. Printre cei mai renumi\u0163i muzicieni care s-au folosit de instrumentele Moog se num\u0103r\u0103: Air, Kevin Antunes (Britney Spears, Justin Timberlake), Nuno Bettencourt, Kern Brantley (Beyonce), Vince Clark (Erasure), Nine Inch Nails, Norman Cook, Chick Corea, The Cure, Crystal Method, Deftones, Depeche Mode, Dido, Herbie Hancock, Keith Emerson, Red Hot Chili Peppers, Marilyn Manson, Jean-Michel Jarre, Kraftwerk, Rhet Lawrence (produc\u0103torul lui Black Eyed Peas, Mariah Carey), Manfred Mann, Beck, Ricky Martin, Mike McNight (Madonna), No Doubt, Yes, Morcheeba, Gary Numan, Duran Duran, Billy Joel, Dream Theater, Santana, Klaus Schulze, Shaggy, Paul Simon, Skinny Puppy, Tomita, Stevie Wonder, Snoop Dogg, Pink Floyd, Hans Zimmer. Pentru o list\u0103 mai vast\u0103 verificati linkul: http:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/List_of_Moog_synthesizer_users<\/a><\/p>\n

\u015ei mai trebuie clarificat un lucru: numele Moog se pronun\u0163\u0103 cu un „o” lung \u015fi nu cu „u”.<\/p>\n

Surse:
\nhttp:\/\/www.RaymondScott.com<\/a>
\nhttp:\/\/www.salon.com\/people\/bc\/2000\/04\/25\/moog\/index.html<\/a> http:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/List_of_Moog_synthesizer_users<\/a>
\nhttp:\/\/www.newscientist.com<\/a>
\nhttp:\/\/www.symbiosis-music.com\/digidiy1.html<\/a>
\nhttp:\/\/www.moogmusic.com\/<\/a>
\nhttp:\/\/www.synthfool.com\/<\/a>
\nhttp:\/\/www.obsolete.com<\/a>
\nhttp:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/Moog_Music<\/a>
\nhttp:\/\/ww.Synthmuseum.com<\/a>
\nhttp:\/\/www.vintagesynth.com<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Creatia lui Bob Moog Robert Moog al\u0103turi de Peter Vogel si Dave Smith a fost un important actor al scenei<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[15,14],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/87"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=87"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/87\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":90,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/87\/revisions\/90"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=87"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=87"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=87"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}