{"id":80,"date":"2005-06-07T15:25:55","date_gmt":"2005-06-07T12:25:55","guid":{"rendered":"http:\/\/www.soundblog.ro\/?p=80"},"modified":"2009-06-27T16:02:25","modified_gmt":"2009-06-27T13:02:25","slug":"nivelul-si-impedanta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/80\/nivelul-si-impedanta\/","title":{"rendered":"Nivelul si impedanta"},"content":{"rendered":"<p>Fie c\u0103 sunte\u0163i tehnician \u00eentr-un studio de \u00eenregistrare sau un muzician pe scen\u0103, cu siguran\u0163\u0103 v-a\u0163i lovit de probleme la interconectarea aparatelor. Parametrii tehnici ale echipamentelor (audio sau de orice alt fel) pot p\u0103rea criptici la prima vedere pentru \u00eencep\u0103tori. Citind acest articol ve\u0163i vedea c\u0103 de fapt nu e nici o vr\u0103jitorie \u00een a interpreta etichetele cu date tehnice ale amplificatoarelor, mixerelor, difuzoarelor, microfoanelor sau echipamentelor de \u00eenregistrare\/redare, \u015fi de fapt care este influen\u0163a parametrilor cei mai importan\u0163i asupra succesului sau e\u015fecului de a ob\u0163ine rezultatele dorite.<br \/>\n<!--more--><br \/>\nPropagarea corect\u0103 a semnalelor dintr-un echipament \u00een altul depinde \u00een principal de urm\u0103torii factori:<br \/>\n&#8211; nivelul semnalului la ie\u015fire<br \/>\n&#8211; impedan\u0163a la ie\u015fire<br \/>\n&#8211; nivelul a\u015fteptat al semnalului la intrare<br \/>\n&#8211; impedan\u0163a de intrare<br \/>\n&#8211; impedan\u0163a cablurilor<br \/>\n&#8211; zgomotele \u015fi perturba\u0163iile captate<br \/>\nTo\u0163i ace\u015fti parametri au o influen\u0163\u0103 crucial\u0103 asupra calit\u0103\u0163ii semnalului.<br \/>\nDiscu\u0163iile care urmeaz\u0103 sunt majoritatea valabile at\u00e2t pentru semnale analogice audio, c\u00e2t \u015fi pentru semnale audio \u00een format digital.<\/p>\n<p>1. Nivelul semnalului<\/p>\n<p>Nivelul semnalului nu este considerat \u00een mod strict un indicator al calit\u0103\u0163ii con\u0163inutului audio. Totu\u015fi, rezultatul procesului \u00eenregistrare \u2013&gt; transport \u2013&gt; redare \u2013&gt; ascultare depinde foarte mult de alegerea corect\u0103 a nivelelor de semnal pe tot parcursul traseului informa\u0163ional.<br \/>\nDac\u0103 lu\u0103m ca exemplu ascultarea unui CD, nu avem controlul asupra calit\u0103\u0163ii echipamentului celui care o ascult\u0103. Suntem \u00eens\u0103 cu to\u0163ii de acord, c\u0103 pentru a ob\u0163ine un material audio ce satisface cele mai stricte exigen\u0163e, echipamentele de studio (\u00eencep\u00e2nd de la microfon \u015fi termin\u00e2nd cu inscriptorul de CD) trebuie operate la parametri ce scot maximul de performan\u0163\u0103 din acestea. Trebuie subliniat \u00eens\u0103, c\u0103 un material audio va putea fi considerat bun dac\u0103 \u015fi din punct de vedere al con\u0163inutului, \u015fi din punct de vedere tehnic nu este nimic de repro\u015fat. Aceste pagini au fost scrise cu g\u00e2ndul de ajuta la atingerea celui de-al doilea deziderat.<\/p>\n<p>1.1 Efecte audibile ale nivelului de semnal<\/p>\n<p>Pe parcursul \u00eenregistr\u0103rii, mix\u0103rii, proces\u0103rii, etc. trebuie men\u0163inut nivelul corect al semnalului. Pot fi comise erori de genul:<br \/>\n&#8211; nivelul a dou\u0103 semnale mixate nu este corect, deci semnalele nu se <strong>raporteaz\u0103 corect<\/strong> unul la cel\u0103lalt<br \/>\n&#8211; nivelul a dou\u0103 buc\u0103\u0163i de program consecutive difer\u0103, acesta se traduce  la ascult\u0103tor prin <strong>schimb\u0103ri nepl\u0103cute de volum<\/strong><br \/>\n&#8211; \u00eentr-un punct al lan\u0163ului de semnal nivelul este prea ridicat sau prea sc\u0103zut, astfel \u00eenc\u00e2t echipamentele sunt folosite <strong>\u00een afara limitelor tehnice<br \/>\n<\/strong><\/p>\n<p>Nivelul semnalului are un efect crucial asupra unor indicatori de calitate: dac\u0103 nivelul este prea sc\u0103zut, <strong>raportului semnal-zgomot<\/strong> este \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163it, dac\u0103 nivelul este prea ridicat, cresc foarte mult <strong>distorsiunile<\/strong>.<\/p>\n<p>Este important de men\u0163ionat, c\u0103 nivelul semnalului trebuie s\u0103 fie corect nu numai la ie\u015firea din amplificatorul final sau la ie\u015firea din studio, ci pe parcursul \u00eentregului lan\u0163 de semnal. Trebuie monitorizate nivelele \u015fi setate corespunz\u0103tor fiecare poten\u0163iometru de volum <strong>de pe fiecare echipament<\/strong> din lan\u0163.<\/p>\n<p>Urechea uman\u0103 este un instrument mult prea imprecis pentru evaluarea nivelul unui semnal audio. Nu poate detecta valoarea absolut\u0103 a intensit\u0103\u0163ii. Nimeni nu poate compara intensitatea a dou\u0103 sunete dec\u00e2t dac\u0103 apar simultan, sau imediat unul dup\u0103 cel\u0103lalt. \u00cen plus, urechea este relativ insensibil \u015fi la detec\u0163ia varia\u0163iilor de volum, o schimbare de cel pu\u0163in 10% \u00een intensitate este necesar\u0103 pentru a fi perceput\u0103.<\/p>\n<p>Din aceast\u0103 cauz\u0103 avem nevoie de instrumente pentru m\u0103surarea \u015fi indicarea corect\u0103 a nivelului de semnale.<\/p>\n<p>Sunetul fiind transformat \u00een semnale electrice, nivelul semnalului este caracterizat prin m\u0103rimi electrice. Semnalul audio este un curent sau o tensiune alternativ\u0103. Pentru caracterizarea lor se folosesc m\u0103rimi specifice, cum ar fi <strong>valoarea efectiv\u0103<\/strong> sau <strong>RMS<\/strong>, valoarea <strong>v\u00e2rf-v\u00e2rf<\/strong>, <strong>frecven\u0163a<\/strong> semnalului, <strong>spectrul<\/strong> de frecven\u0163e, etc.<\/p>\n<p>Semnalele audio obi\u015fnuite, cum ar fi muzica sau vorbitul nu con\u0163in numai o singur\u0103 frencven\u0163\u0103, ci sunt de fapt o suprapunere de semnale sinusoidale de frecven\u0163e foarte diferite \u015fi amplitudini (intensit\u0103\u0163i) diferite, care pe deasupra se \u015fi schimb\u0103 cu timpul.<\/p>\n<p>Pentru testarea echipamentelor sunt folosite semnale &#8222;pure&#8221;, formate dintr-o singur\u0103 component\u0103 sinusoidal\u0103 (curent alternativ) de frecven\u0163\u0103 \u015fi intensitate specificat\u0103. De exemplu: semnal sinusoidal cu &#8222;amplitudinea 2 VPP \u015fi frecven\u0163a 1 kHz&#8221; \u00eenseamn\u0103 c\u0103 valoarea momentan\u0103 a tensiunii variaz\u0103 \u00eentre extremele +1V, -1V, +1V, -1V etc. (2 VPP sau 2 V Peak-to-Peak sau 2 Vol\u0163i v\u00e2rf-v\u00e2rf), un ciclu complet (de la 0 V la +1 V, la 0 V, la -1 V \u015fi \u00eenapoi la 0 V) repet\u00e2ndu-se de 1000 ori pe secund\u0103. Amplitudinea aceluia\u015fi semnal poate fi caracterizat\u0103 \u015fi prin valoarea efectiv\u0103 sau RMS (root-mean-square), \u00een cazul men\u0163ionat este vorba de un nivel de 0,707 Veff sau 0.707 VRMS. Formula de transformare este simpl\u0103:<\/p>\n<p><img src=\"http:\/\/soundcreation.ro\/admin\/uploads\/gallery\/articles\/impedanta\/file_14.jpg\" alt=\"\" \/><\/p>\n<p>Problema cu specificarea semnalelor \u00een Vol\u0163i este c\u0103 dac\u0103 ascult\u0103m \u00een mod consecutiv, spre exemplu la intervale de 1 secund\u0103 semnale de aceia\u015fi form\u0103 (de ex. sinusoidal) cu valoarea efectiv\u0103 de 8VRMS, 7VRMS, 6VRMS, 5VRMS, 4VRMS, 3VRMS, 2VRMS, 1VRMS pe un difuzor, nu vom percepe o sc\u0103dere liniar\u0103 al volumului, de ritm constant. Urechea uman\u0103 va percepe o sc\u0103dere foarte lent\u0103, apoi tot mai rapid\u0103 a intensit\u0103\u0163ii sunetului. Pentru a ob\u0163ine o percep\u0163ie cu intensitatea sonor\u0103 sc\u0103z\u00e2nd \u00een trepte echidistante, ar trebui s\u0103 aplic\u0103m difuzorului semnale consecutive de valoare 8VRMS, 4VRMS, 2VRMS, 1VRMS, 0,5VRMS, 0,25VRMS, 0,125VRMS, 0,0625VRMS. Este incomod s\u0103 se caracterizeze prin valorile tensiunii nivelele semnalelor din studio, pentru c\u0103 dac\u0103 este s\u0103 compar\u0103m nivelele sonore a dou\u0103 sau mai multe semnale, ele <strong>nu<\/strong> vor fi \u00een acela\u015fi raport ca \u015fi indica\u0163ia voltmetrelor.<\/p>\n<p>Acest fenomen se poate explica cu caracteristica de percep\u0163ie logaritmic\u0103 a urechii (umane, dar nu numai), acest tip de carasteristic\u0103 permi\u0163\u00e2nd o gam\u0103 mult mai larg\u0103 de intensit\u0103\u0163i perceptibile dec\u00e2t caracteristica liniar\u0103. De fapt mai to\u0163i &#8222;senzorii&#8221; biologici au o asemenea caracteristic\u0103 logaritmic\u0103.<br \/>\nPentru a avea o metod\u0103 de caracterizare a nivelelor semnalelor apropiat\u0103 de percep\u0163ia auzului uman, \u015fi totodat\u0103 pentru a putea vizualiza aceia\u015fi gam\u0103 foarte larg\u0103 de amplitudini (de la microVol\u0163i la Vol\u0163i) pe un instrument, s-a introdus scara de <strong>decibeli<\/strong>.<\/p>\n<p>Decibelul (prescurtat dB) este de fapt exprimarea unui raport, \u015fi nu are unitate de m\u0103sur\u0103 cum ar fi Volt-ul, metrul sau altele. Este doar un num\u0103r, ce semnific\u0103 cum se raporteaz\u0103 semnalul m\u0103surat la unul de referin\u0163\u0103. Pentru a indica totu\u015fi c\u0103 este vorba de o reprezentare pe o astfel de scar\u0103 special\u0103, valorii i se ata\u015feaz\u0103 pseudo-unitatea dB, cu mici varia\u0163ii \u00een func\u0163ie de unde este folosit \u015fi cum se define\u015fte exact. \u00cen electronic\u0103 \u00een mod uzual se lucreaz\u0103 cu &#8222;unit\u0103\u0163ile&#8221; <strong>dB<\/strong>, <strong>dBr<\/strong> \u015fi <strong>dBu<\/strong> (fost <strong>dBm<\/strong>).<\/p>\n<p>Abrevierea dB \u00een sine, f\u0103r\u0103 m\u0103rime de referin\u0163\u0103, nu poate fi folosit\u0103 dec\u00e2t la caracterizarea rela\u0163iei dintre <strong>dou\u0103<\/strong> semnale. Nu poate fi asociat cu un nivel de semnal anume.<\/p>\n<p><strong>dB<\/strong> este folosit de obicei pentru exprimarea amplific\u0103rii sau a atenu\u0103rii:<\/p>\n<p><img src=\"http:\/\/soundcreation.ro\/admin\/uploads\/gallery\/articles\/impedanta\/file_18.jpg\" alt=\"\" \/><\/p>\n<p><strong>dBr<\/strong> este folosit pentru a exprima nivele de semnal absolute raportate la <strong>un standard dat<\/strong>. Acel standard trebuie s\u0103 fie definit undeva sau s\u0103 fie o valoare asupra c\u0103ruia s-a convenit \u00een prealabil (de ex. nivelul standard din studio).<\/p>\n<p><img src=\"http:\/\/soundcreation.ro\/admin\/uploads\/gallery\/articles\/impedanta\/file_17.jpg\" alt=\"\" \/><\/p>\n<p>Adesea \u00een loc de dBr este folosit dB. (de ex. &#8222;Aceast\u0103 \u00eenregistrare este sub 10dB.&#8221;) \u00cen termeni stric\u0163i, acesta este incorect.<\/p>\n<p><strong>dBu<\/strong> este folosit pentru exprimarea <strong>nivelelor<\/strong> <strong>absolute<\/strong>. Referin\u0163a la care se raporteaz\u0103 tensiunile m\u0103surate este o tensiune concret\u0103, valoarea acesteia fiind definit\u0103 cu mult timp \u00een urm\u0103, la \u00eenceputul erei telefoniei. Este vorba de o tensiune ce dezvolt\u0103 1mW putere pe o sarcin\u0103 rezistiv\u0103 de 600 \u03a9. (Cu ceva timp \u00een urm\u0103, &#8222;dBm&#8221; era folosit \u00een acest scop.) Din defini\u0163ia aceasta, se poate scrie:<\/p>\n<p><img src=\"http:\/\/soundcreation.ro\/admin\/uploads\/gallery\/articles\/impedanta\/file_15.jpg\" alt=\"\" \/><\/p>\n<p>Orice nivel de semnal se poate determina cu formula:<\/p>\n<p><img src=\"http:\/\/soundcreation.ro\/admin\/uploads\/gallery\/articles\/impedanta\/file_16.jpg\" alt=\"\" \/><\/p>\n<p>\u00cen consecin\u0163\u0103:   <strong>0 dBu = 0.775 Veff<br \/>\n<\/strong>Orice alt nivel de semnal se poate calcula, exist\u00e2nd o coresponden\u0163\u0103 biunivoc\u0103 \u00eentre amplitudinea semnalului exprimat\u0103 \u00een vol\u0163i \u015fi nivelul semnalului exprimat\u0103 \u00een dBu, spre exemplu:<br \/>\n-4dBu=0.49V ; -2dBu=0.62V ; +6dBu=1.55V ; +8dbu=1.95V ; +20dBu=7.75V<\/p>\n<p>Instrumentele de m\u0103sur\u0103 folosite la calibrarea sau la verific\u0103rile periodice ale echipamentelor de studio pot fi calibrate \u00een dBu sau \u00een Vol\u0163i\/miliVol\u0163i. Ambele sc\u0103ri pot fi folosite pentru a m\u0103sura semnalul, exprimarea \u00een dBu poate este mai familiar unora.<\/p>\n<p>Nivelul semnalelor audio nu este necesar s\u0103 se m\u0103soare cu precizie mare. De obicei este suficient s\u0103 se m\u0103soare cu o <strong>precizie de \u00b11 dBu<\/strong>, ceea ce \u00eenseamn\u0103 o toleran\u0163\u0103 de aproximativ 10%. Astfel c\u0103 majoritatea calculele pot fi efectuate \u00eentr-o manier\u0103 grosier\u0103, \u00een cap, dac\u0103 se cunosc c\u00e2teva perechi de valori raport-dBu.<\/p>\n<p><strong>Nivelul de studio<\/strong><\/p>\n<p>C\u00e2nd se discut\u0103 despre nivele de semnal \u00een timpul producerii unui material audio, nivelul &#8222;<strong>normal<\/strong>&#8221; sau <strong>nivelul maxim<\/strong> este considerat 100% sau 0dB. Acesta este un nivel relativ. Este deci necesar definirea referin\u0163ei, adic\u0103 a <strong>nivelului standard de studio<\/strong>. Acesta din urm\u0103 va fi un nivel absolut, exprimat fie prin unit\u0103\u0163i dBu, fie \u00een Vol\u0163i. Desigur, pentru cei care folosesc studioul, nu este necesar cunoa\u015fterea nivelului absolut, standard al studioului \u00een cauz\u0103, este de ajuns s\u0103 se discute \u00een unit\u0103\u0163i dB.<\/p>\n<p>Tehnicianul studioului trebuie s\u0103 se asigure c\u0103 <strong>toate echipamentele sunt aliniate la nivelul standard<\/strong>. De exemplu \u00een Germania nivelul standard de studio este +6 dBu = 1,55 V. (A nu se confunda cu &#8222;headroom&#8221;-ul!) Alte \u0163\u0103ri au alte nivele standard, de obicei \u00eentre +4 dBu \u015fi +12 dBu. Valoarea concret\u0103 nu este at\u00e2t de important\u0103, dar <strong>este vital ca un singur nivel standard de studio s\u0103 existe pentru toate echipamentele folosite \u00eentr-un studio<\/strong>. Desigur, este de preferat adoptarea unui standard na\u0163ional sau interna\u0163ional la construirea unui studio, \u015fi nu stric\u0103 dac\u0103 \u015fi ceilal\u0163i \u00een afar\u0103 de tehnician cunosc aceast\u0103 valoare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Fie c\u0103 sunte\u0163i tehnician \u00eentr-un studio de \u00eenregistrare sau un muzician pe scen\u0103, cu siguran\u0163\u0103 v-a\u0163i lovit de probleme la<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[12],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/80"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=80"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/80\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":91,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/80\/revisions\/91"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=80"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=80"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=80"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}