{"id":1522,"date":"2010-04-27T17:16:33","date_gmt":"2010-04-27T14:16:33","guid":{"rendered":"http:\/\/www.soundblog.ro\/?p=1522"},"modified":"2010-04-27T19:26:31","modified_gmt":"2010-04-27T16:26:31","slug":"ompresia-si-compresoarele-audio-partea-a-ii-a","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/1522\/ompresia-si-compresoarele-audio-partea-a-ii-a\/","title":{"rendered":"Compresia si compresoarele audio – partea a II-a"},"content":{"rendered":"

Am revenit cu cea de-a doua parte a acestui articol. Dupa ce in prima parte (link)<\/a><\/strong> am descris parametrii si modul de functionare al unui compresor\/limiter audio, acum vom trece la lucruri mai concrete legate de functionarea compresoarelor<\/strong>. In primul si in primul rand\u2026<\/p>\n

La ce sa folosesti un compresor?<\/h3>\n

Cel mai pe scurt posibil (si incomplet): pentru a controla dinamica<\/strong> unui element SAU<\/strong> pentru a obtine un efect<\/strong> (util muzicii, evident). Prin stapanirea acestor doua aplicatii ale compresiei, se va putea face diferenta dintre un mix amatoresc si unul catre-profesionist. De asemenea, sound-ul propriu si personal al inginerilor de sunet este deseori bazat pe modul in care acestia folosesc compresoarele (Chris Lord Alge, drept exemplu).<\/p>\n

Folosirea compresiei pentru a controla dinamica elementelor<\/h3>\n

Practic, se refera la mentinerea unui nivel cat mai constant audibil si \u201cin forta\u201d<\/strong>, fara a ucide complet viata si naturalitatea instrumentului sau vocii in cauza (sau distrugand-o, dar atunci vorbim de folosirea ca si efect a compresiei) – se refera la ridicarea nivelului pasajelor de volum mic si scaderea celor de volum mare.<\/strong><\/p>\n

Cateva exemple:<\/strong><\/p>\n

1<\/strong> pe chitara bas<\/strong> \u2013 luand in considerare ca aproape orice chitara bas are cateva note care suna in mod evident mai tare decat celelalte, datorita rezonantei corpului sau a grifului, se poate folosi compresia pentru a nivela aceste diferente, si a mentine chitara bas \u201cla locul sau\u201d<\/p>\n

2 \u00a0\u00a0 pe voce <\/strong>\u2013 atata timp cat marea majoritate a vocilor nu au o tehnica impecabila de a canta la microfon si nu canta la acelasi volum toate cuvintele sau silabele, vei fi obligat sa folosesti un compresor pentru a le aduce la acelasi volum, pentru a ramane toate audibile<\/p>\n

2 <\/strong> pe toba mare sau toba mica<\/strong>: deseori, un tobar nu va lovi cu aceeasi intensitate fiecare nota (un duolet, de exemplu, e aproximativ imposibil sa fie egal in volum cu o nota simpla, in cazul in care piesa cere acest lucru), iar folosind compresia vom obtine o intensitate constanta a loviturilor, si implicit, un groove ceva mai constant<\/p>\n

In general, cand vorbim strict de controlul dinamicii, se foloseste destul de putina compresie<\/strong> (2-5 dB) si un ratio destul de mic<\/strong> (1.5:1-4:1), pentru a nivela cu o oarecare delicatele varfurile, fara a-i fura naturaletea si impactul<\/strong> track-ului.<\/p>\n

Folosirea compresiei ca si efect<\/h3>\n

Astfel, compresia poate fi folosita pentru a modifica in totalitate sound-ul<\/strong> unui instrument. Prin folosirea unui compresor cu setarile adecvate, se poate adauga viata unui track slabut<\/strong>, se poate face mai agresiv<\/strong>, sau mult mai bland<\/strong>, depinde de dorinte. Aici ma refer strict la impactul \u201cemotional\u201d<\/strong>, desi prin folosirea mai in forta a compresiei apar si modificari ale raspunsului in frecventa a elementului comprimat.<\/p>\n

Prin setarile de atac\/release<\/strong> ale compresorului, se poate modifica envelopa de volum<\/strong> (ADSR) a unui instrument \u2013 scurta sau lungi atacul (implicit si impactul), sau se poate lungi coada, pentru a il face sa sune mai plin.<\/p>\n

In principiu, la ambele folosinte ale compresiei, ceea ce ne dorim este ca sunetul sa \u201ciasa spre noi\u201d <\/strong>(un termen pe care eu il asociez cu playback-ul vinyl-urilor de calitate, de exemplu), nu sa se departeze sau sa para \u201cinchis\u201d in spatele unui zid transparent. Exista si situatii in care dorim sa indepartam sunete, dar in general se folosesc alte tehnici (ca de exemplu unele descrise aici).<\/p>\n

Ca si un exemplu de folosire extrema a compresoarelor<\/strong>, cu rezultate excelente, imi aduc aminte de un articol citit acum cativa ani (nu imi mai aduc aminte nicicum unde l-am citit, din pacate), in care era descrisa tehnica de lucru a unui inginer de sunet de generatie mai veche, care folosea STRICT compresoare pentru mixaj \u2013 pentru a colora, pentru a egaliza, pentru a scoate in fata sau a trimite in spate vreun element, samd. Rezultatele sale erau excelente, si nu folosea nici urma de egalizator (ma gandesc totusi ca track-urile primite erau deja un pic procesate la intrare), sau efecte spatiale. Atata de puternic poate fi un compresor folosit in mod adecvat.<\/p>\n

Compresia sidechain<\/h3>\n

In primul rand, o mica mentiune \u2013 atunci cand un compresor primeste la intrare un semnal, acesta este trimis, in general, in mod egal in doua directii: detectorului si intrarii efective a elementului de compresie. <\/strong>Detectorul este cel care ii comunica elementului de compresie in sine cat de mult sa comprime si in ce fel, in functie de setarile si caracteristicile sale si ale elementului de compresie.<\/p>\n

Unele compresoare au o intrare separata pentru detector, care este denumita intrare de sidechain. Practic, astfel putem controla mai in adancime cat de mult si cum sa fie comprimat unui element.<\/p>\n

Exemple de folosire<\/strong>:
\n3<\/strong> la intrarea de sidechain se aplica acelasi semnal ca pe intrare de semnal, dar cu joase atenuate<\/strong>; astfel se va obtine o compresie mai putin accentuata si controlata de frecventele joase, puternice in cazul unui mixbus, de exemplu<\/p>\n

4<\/strong> la intrarea detectorului unui compresor aflat pe chitara se aplica semnalul de voce<\/strong>; astfel, in momentul in care intra vocea, chitara va fi comprimata intr-o proportie dorita, si vocea va parea ca iese in fata<\/p>\n

5<\/strong> la intrarea de semnal se aplica vocea, iar pe cea a detectorului vocea cu un boost considerabil pe inalte; si astfel ajungem la\u2026<\/p>\n

Folosirea compresiei pentru de-essing<\/h3>\n

Una din problemele des intalnite la voci este aparitia sibilantei<\/strong> \u2013 datorita unei tehnici de microfon incorecte, a defectelor de vorbire, a hipercompresiei vocale sau a echipamentelor inadecvate (microfon prea deschis pentru o voce deja deschisa). Dintr-o combinatie din motivele de mai sus, ne putem trezi la mixaj ca orice \u201cs\u201d este intr-atata de puternic incat parca sare la tine, undeva intre 5 si 8kHz (in general).
\nPentru a combate acest efect, putem folosi un de-esser propriu-zis,<\/strong> care in general nu are ca si parametri decat frecventa principala a sibilantei nedorite, si cat de mult sa fie redusa aceasta. Dar cum functioneaza aceasta, si cum putem obtine un de-esser dintr-un compresor?<\/p>\n

Practic, mare parte dintre de-essere<\/strong> sunt in principiu compuse dintr-un compresor normal, la intrarea detectorului caruia (intrarea de sidechain) s-a aplicat acelasi semnal ca si la intrarea de semnal, dar cu continutul dintre 5-8kHz boost-uit mai mult sau mai putin. Astfel, compresorului ii va fi mult mai \u201cvizibila\u201d sibilanta, si o va \u201cataca\u201d pe aceasta in mod direct, pastrand nealterat semnalul daca nu exista un continut ridicat de semnal la frecventa la care a fost setat, lucru care in general se intampla doar in cazul sibilantei.<\/p>\n

Compresia paralela<\/h3>\n

Denumita si compresia in stil New York<\/strong> (acolo fiind zona in care a aparut ea si in care este folosita cu predilectie), este in general folosita pentru a face diferite elemente sa aiba un maxim de putere, predominant in cazul mixajelor mai \u201cgrele\u201d cum ar fi cele de rock, samd.<\/p>\n

Metoda de aplicare:
\n6<\/strong> se trimite bus-ul de tobe <\/strong>si eventual cel de chitara-bas<\/strong> catre un compresor stereo<\/p>\n

7<\/strong> se calca in picioare semnalul prin compresiel cat de mult e posibil<\/strong>, atat timp cat suna bine (10-20dB de compresie, fara probleme)<\/p>\n

8<\/strong> atacul si release-ul pot fi destul de scurte, dar poate fi util sa fie in tempo cu piesa, sa faca compresia sa \u201crespire\u201d in ritm<\/strong> cu piesa<\/p>\n

9<\/strong> rezultatului i se adauga un egalizator si se boost-uie inaltele (5-10dB la 7-10kHz, ca idee), si joasele (5-10dB la 100Hz)<\/p>\n

10<\/strong> se ridica incetisor nivelul acestui canal paralel, hipercomprimat si foarte agresiv pe inalte si joase, astfel incat sa fie abia audibil sub semnalul original<\/p>\n

Astfel, sectiunea ritmica va parea mai mare si mai egala<\/strong>, fara a suna plat, ca si rezultat a hipercompresiei aplicate direct.<\/p>\n

Compresia de pe master bus<\/h3>\n

Una dintre tehnicile de mixaj foloseste in mod constant, chiar de la inceputul unui mix, un compresor pe master bus<\/strong>. \u201cScuzele\u201d sunt multiple: o apropiere a mixajului cat mai mare de master-ul final, o agresivitate putin crescuta, usurinta crescuta a inchegarii unei piese, calitatea tonala a compresorului (care adauga acel \u201cceva\u201d care lipseste), samd. In general, se refera la un compresor cu un atac maricel si un release destul de lung, care se plimba destul de lin intre 2-4dB de compresie constanta pe piesa.<\/p>\n

Cel mai cunoscut compresor de mixbus este SSL Buss Compressor-ul, folosit pe un nr. ridicat din piesele mixate de la aparitia consolelor SSL (prin anii \u201980) si pana in prezent.<\/p>\n

\"ssl_duende_Stereo_Bus_Comp\"<\/a><\/p>\n

Setarea \u201cstandard\u201d<\/strong> (cea mai des functionala) a unui SSL Buss Compressor ar fi:
\n11 atacul<\/strong> la maxim (30ms)
\n12\u00a0 release-ul<\/strong> la minim (1.2s sau AUTO)
\n13\u00a0 ratio<\/strong> pe 4:1
\n14\u00a0 threshold-ul<\/strong> suficient cat sa asigura 2-4dB de compresie constanta<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La ce sa folosesti un compresor?<\/p>\n

Cel mai pe scurt posibil (si incomplet): pentru a controla dinamica unui element SAU pentru a obtine un efect (util muzicii, evident). Prin stapanirea acestor doua aplicatii ale compresiei, se va putea face diferenta dintre un mix amatoresc si unul catre-profesionist.<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[74,275,277,267,21,97,276],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1522"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1522"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1522\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1785,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1522\/revisions\/1785"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1522"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1522"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1522"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}