{"id":1500,"date":"2010-04-16T15:14:12","date_gmt":"2010-04-16T12:14:12","guid":{"rendered":"http:\/\/www.soundblog.ro\/?p=1500"},"modified":"2010-04-20T13:23:55","modified_gmt":"2010-04-20T10:23:55","slug":"compresia-si-compresoarele-audio-%e2%80%93-partea-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/1500\/compresia-si-compresoarele-audio-%e2%80%93-partea-i\/","title":{"rendered":"Compresia si compresoarele audio – partea I"},"content":{"rendered":"


\n<\/strong><\/p>\n

Pe parcursul timpului, am observat multe intrebari legate de compresia audio, precum si multe implementari \u201cgresite\u201d ale acesteia. Prin urmare, in acest articol, vom prezenta modul de functionare al compresoarelor audio<\/strong>, metodele lor standard de utilizare, precum si cateva sfaturi aplicative.<\/p>\n

Mod de functionare<\/strong><\/p>\n

Compresia este o modalitate de control automat al amplificarii unui anumit semnal<\/strong>, astfel incat acesta sa aiba un anume volum<\/strong> si o anume dinamica<\/strong> la iesirea compresorului.<\/p>\n

Dintre parametrii de baza <\/strong>ai <\/strong>compresoarelor, mentionam momentan threshold<\/em>-ul (\u201cpragul\u201d) si ratio<\/em>-ul (\u201craportul de amplificare\u201d).<\/p>\n

\"LA-2A\"<\/a>
\n<\/a><\/p>\n

Principiul de functionare<\/strong> este urmatorul:<\/p>\n

– avem un semnal de amplitudine<\/strong> 10dB care e aplicat la intrarea compresorului cu un threshold<\/em> de 6dB, ratio<\/em> de 2:1<\/p>\n

– pentru nivelul de semnal care depaseste threshold-ul (10dB \u2013 6dB = 4dB), se va aplica compresia, folosind un ratio-ul de 2:1, respectiv cei 4dB de peste threshold antementionati vor fi impartiti la 2 (rezultand 2dB de compresie), ducand la o iesire a compresorului de 8dB<\/strong><\/p>\n

– daca ratio-ul ar fi fost 4:1, ar fi rezultat 3dB de compresie, iar la iesirea compresorului 7dB<\/strong><\/p>\n

– daca ratio-ul ar fi fost 1:1, nu ar fi rezultat nici un fel de compresie, indiferent de nivelul threshold-ului<\/p>\n

Unele compresoare (cum ar fi UAD LA-2a, din poza de deasupra) nu au parametrii de ratio si threshold separati, acestia fiind interdependenti unul de celalalt \u2013 in principiu, pentru un nivel al semnalului de peste threshold mai ridicat, va creste si ratio-ul in mod automat (specific compresoarelor opto, cum este LA-2a).<\/p>\n

\"Duende_Bus_Comp_large\"<\/a><\/p>\n

Mare parte din compresoarele mai dispun de inca 2 parametri<\/strong> (dupa cum se poate vedea la SSL Duende Stereo Bus Compressor-ul de mai sus):<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 attack<\/em> (\u201catac\u201d) \u2013 cat de rapid<\/strong> sa actioneze compresorul, o data ce semnalul a depasit threshold-ul; daca atacul este foarte rapid, se va aplica compresie asupra semnalului aproape instantaneu, obtinandu-se taierea completa a tranzientilor, implicit o \u201cstrivire\u201d a semnalului, care in general nu este de dorit (o voce fara tranzienti isi va pierde din stralucire si inteligibilitate, o chitara bas cantata cu pana fara tranzienti se va transforma intr-un fel de supa indefinita, o toba fara tranzienti va suna plat, samd); de aceea, pentru un control cat mai bun al dinamicii unui semnal, este o idee sa setezi atacul minim posibil care NU ucide tranzientii care definesc claritatea respectivului semnal<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 release<\/em> \u2013 reprezinta viteza cu care compresorul va reveni<\/strong> la stadiul in care nu este activ, dupa ce un semnal care initial depasise threshold-ul ajunge sub el; daca trecerea respectiva este foarte rapida sau instantanee, rezultatul va fi destul de nenatural – \u201cpumping\u201d (dupa cum e denumit in limba engleza); in general, release-ul trebuie setat cat mai mic, dar fara a conduce la distorsiuni sau la pumping<\/p>\n

Acum ca am prezentat parametrii definitorii ai compresiei, fiecare cu utilitatea sa intriseca, o intrebare \u2013 cum de este intr-atata de cautat LA2a<\/strong>-ul (de exemplu), care nu are atack\/release si nici macar posibilitatea de fixare a raportului de compresie? Raspunsul e foarte simplu \u2013 printr-o intamplare (sau ani de probe din partea inginerilor, mai degraba), modul in care compresorul respectiv intra si iese din actiune, precum si raportul cu care \u201cataca\u201d semnalul ii confera un sunet natural si placut<\/strong>, in acelasi timp oferind modelarea in dinamica dorita. Ca si idee, plug-in-ul de la UAD care emuleaza respectivul compresor nu are modelate decat curbele respective si interactiunea dintre threshold\/ratie (nu si distorsiuni armonice, samd, cum e la moda actualmente), si totusi este vazuta ca fiind o alternativa software excelenta a legendarului Teletronix\/UREI LA2a, prin acest simplu fapt.<\/p>\n

\"wavesL1ultramaximizer\"<\/a><\/p>\n

In cazul in care raportul unui compresor este mai mare de 10:1<\/strong>, practic, este vorba de un limiter <\/em>(vezi Waves L1, poza de mai sus). In cazul limitatoarelor, o data ce semnalul a trecut de prag (indiferent cu cat), semnalul de iesire va fi aproximativ la fel. De exemplu:<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 avem 4 momente in timp ale unui semnal muzical: 10dB, 20dB, 15dB, 30dB<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 threshold<\/em>-ul este de 10db, atacul<\/em> si release<\/em>-ul instantanee, iar ratio-ul sa zicem ca este 10:1<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 in primul moment, semnalul va ramane la 10dB, nefiind inca depasit threshold-ul<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 in al doilea moment, se va aplica o limitare de 9dB, semnalul rezultat fiind 11dB<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 in al treilea momente, se va aplica o limitare de 4.5dB, semnalul rezultat fiind 10.5dB<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 in al patrulea moment, limitarea va fi de 18dB, semnalul rezultat fiind 12dB<\/p>\n

Dupa cum se observa, gama dinamica<\/strong> a semnalului a fost redusa de la stadiul initial de 15dB la doar 2dB. E un exemplu extrem \u2013 aproape orice semnal ar fi primit la intrare, rezultatul ar fi fost destul de neplacut urechii, cu exceptia folosirii sale ca si compresie paralela (New York compression, cum ii se mai spune), despre care vom vorbi in partea a doua a acestui articol.<\/p>\n

Un exemplu si mai extrem de limitare<\/strong> este cea tip brickwall<\/em>. Practic, este vorba de un compresor cu atac foarte mic, si release-ul in general scazut, cu un raport de compresie foarte mare (20:1, de exemplu) sau chiar infinit. Astfel, orice semnal care depaseste threshold-ul va fi adus aproape instantaneu<\/strong> la nivelul threshold-ului. Prin prisma celor 4 momente din exemplul anterior, iesirea brickwall limiter-ului va fi constanta, la 10dB, iar gama dinamica va fi 0dB.<\/p>\n

\"FETCompressor_HiRes7\"<\/a><\/p>\n

O alta functie care a aparut o pot avea limiterele digitale<\/strong>, uneori si compresoarele digitale (vezi poza Softube FET, de deasupra) este cea de look-ahead. <\/strong><\/em>Spre deosebire de compresoarele analogice, care in principiu nu pot avea un atac instantaneu (ma rog, exista anumite variante, dar rar intalnite), in domeniul digital se poate obtine cu usurinta un compresor care sa \u201cstudieze\u201d semnalul in avans, ducand la un raspuns extrem de rapid, practic la o compresie instantanee a semnalului in momentul in care s-a depasit threshold-ul.<\/p>\n

In cea de-a doua parte a acestui articol, care va aparea saptamana viitoare, vom analiza modalitati mai specifice de folosire a compresiei<\/strong>: pentru deesing, compresie sidechain, compresie paralela, compresia de mixbus, samd. Daca aveti sugestii<\/strong> legate de aspecte specifice ale compresie care ar trebui abordate, dati vreun semn.<\/p>\n

Mihai Toma<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pe parcursul timpului, am observat multe intrebari legate de compresia audio, precum si multe implementari \u201cgresite\u201d ale acesteia. Prin urmare,<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[266,269,267,268,97,148,95],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1500"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1500"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1500\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1510,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1500\/revisions\/1510"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1500"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1500"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1500"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}