{"id":1444,"date":"2010-04-01T12:14:09","date_gmt":"2010-04-01T09:14:09","guid":{"rendered":"http:\/\/www.soundblog.ro\/?p=1444"},"modified":"2010-04-12T21:45:11","modified_gmt":"2010-04-12T18:45:11","slug":"gama-de-frecvente-si-egalizarea-audio","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/1444\/gama-de-frecvente-si-egalizarea-audio\/","title":{"rendered":"Gama de frecvente si egalizarea audio"},"content":{"rendered":"<p>Desi fiecare inginer de sunet are intentia de a inregistra instrumentele cat mai clar si ca acestea sa aiba un impact cat mai puternic (sau sa foloseasca sample-uri cat mai de calitate), raspunsul in frecventa al acestora se poate intampla sa fie limitat in momentul in care se ajunge la mixaj. Acest lucru se poate intampla datorita sistemului de monitorizare diferit al studioului in care s-au inregistrat, a cailor de semnal diferite, sau a influentei inginerului de sunet care a inregistrat sau a muzicienilor. Prin urmare, <strong>la mixaj poti fi nevoit sa \u201cimbunatatesti\u201d raspunsul in frecventa<\/strong> al elementelor inregistrate.<\/p>\n<p>Unealta folosita pentru acest lucru este <strong>egalizatorul audio<\/strong>, fie el parametric, grafic samd \u2013 rezultatul final este acelasi. Eu personal il consider cam cel mai important si in acelasi timp cel mai dificil procesor de semnal de folosit, atat din punct de vedere <strong>conceptual<\/strong>, cat si ca si <strong>aplicabilitare directa<\/strong> a sa.<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2010\/04\/5807_universal_audio_uad_trident_a-range_classic_console_eq_plug-in_lg1.jpg\" rel=\"lightbox[1444]\"><img loading=\"lazy\" class=\"alignnone size-full wp-image-1447\" title=\"5807_universal_audio_uad_trident_a-range_classic_console_eq_plug-in_lg\" src=\"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2010\/04\/5807_universal_audio_uad_trident_a-range_classic_console_eq_plug-in_lg1.jpg\" alt=\"5807_universal_audio_uad_trident_a-range_classic_console_eq_plug-in_lg\" width=\"504\" height=\"59\" srcset=\"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2010\/04\/5807_universal_audio_uad_trident_a-range_classic_console_eq_plug-in_lg1.jpg 947w, https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2010\/04\/5807_universal_audio_uad_trident_a-range_classic_console_eq_plug-in_lg1-300x35.jpg 300w\" sizes=\"(max-width: 504px) 100vw, 504px\" \/><\/a><\/p>\n<p>\u201cSoftube A-Range, un EQ semi-parametric\u201d<\/p>\n<p>Care este <strong>scopul<\/strong> egalizarii?<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 sa faci un instrument sa sune mai <strong>clar<\/strong><\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 sa faci un instrument sa sune mai \u201c<strong>mare<\/strong>\u201d, sa aiba un impact mai puternic<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 si cel mai important, sa ajute la <strong>imbinarea<\/strong> elementelor mixului, prin sculptarea in frecventa a unei nise pentru fiecare dintre ele.<\/p>\n<p><strong>Gama de frecvente audio<\/strong><\/p>\n<p>Inainte de a intra in detaliile egalizarii, trebuie facuta o paranteza, pentru a observa zonele principale in care se poate opera cu ajutorul egalizatorului. Vom imparti <strong>spectrul de frecvente audio<\/strong> in 6 zone, fiecare cu un impact diferit:<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <strong>sub-joase<\/strong> (sub-basi): zona de frecvente intre <strong>16 si 60Hz<\/strong>, cuprinzand sunete care nu se aud, la modul propriu, ci se simt ca si <strong>vibratii<\/strong> (tunetul, de exemplu are un continut de sub-joase considerabil); chiar daca nu sunt constante (poate doar toba mare are un continut simtitor), ele dau o impresie de <strong>putere<\/strong> unui mixaj, dar fac mixajul sa fie <strong>inchis<\/strong> si neinteligibil daca sunt folosite abuziv<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <strong>joase<\/strong> (basi): se gasesc intre <strong>60 si 250Hz<\/strong>, si contin fundamentala instrumentelor de ritm (toba mare, bas, pian in registrul inferior, uneori chitara samd); egalizarea acestei zone poate schimba balansul tonal al mixajului, facandu-l mai <strong>subtire<\/strong> sau mai <strong>plin<\/strong>; in exces, vor face un mixaj sa \u201c<strong>bubuie<\/strong>\u201d in mod constant<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <strong>medii-joase<\/strong>: zona dintre <strong>250 si 2000Hz<\/strong>, continand primele armonice a mare parte din instrumentele muzicale, si pot da impresia de sunet \u201c<strong>de telefon<\/strong>\u201d daca sunt prea pregnante in mixaj (deloc surprinzator, luand in considerare ca 250-2000Hz este aproape exact raspunsul in frecventa a telefoniei fixe); un boost prea puternic intre 500-1000Hz va da o alura de trompeta instrumentelor, pe cand in octava imediat superioara le va face sa sune <strong>metalic-subtire<\/strong>; folosirea acestor frecvente in mod excesiv va duce la un <strong>sunet obositor<\/strong><\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <strong>medii-inalte<\/strong>: zona dintre <strong>2 si 4kHz<\/strong>, importanta pentru <strong>inteligibilitatea<\/strong> vocii omenesti, care poate fi redusa puternic printr-un boost excesiv pe instrumentele care se suprapun cu vocea; e o zona de frecventa de asemenea <strong>obositoare<\/strong> daca este prea puternica; prin folosirea unui mic boost in jurul a 3000Hz pe voce, si un mic cut pe instrumentele peste care se suprapune, se poate obtine ca si rezultat o voce mult mai clara, fara a fi nevoit sa ii ridici nivelul<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <strong>inalte \u2013 prezenta<\/strong>: intre <strong>4 si 6kHz<\/strong> se gasesc frecventele in general responsabile pentru <strong>claritatea<\/strong> si <strong>definitia<\/strong> vocilor si ale instrumentelor; un boost in aceasta zona poate da impresia <strong>apropierii<\/strong> muzicii de ascultator, implicit un cut in aceasta zona va face elementul din mix sa para mai <strong>distant<\/strong><\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <strong>inalte \u2013 stralucire<\/strong>: zona de frecvente dintre <strong>6 si 16kHz<\/strong> afecteaza <strong>stralucirea<\/strong>, claritatea si <strong>senzatia de \u201caer\u201d<\/strong> a instrumentelor; un boost prea puternic poate deveni deranjant si sa creasca mult nivelul <strong>sibilantei<\/strong> vocale<\/p>\n<p>Luand in considerare ca variantele \u201ccreative\u201d ale egalizari au fost prezentate mai sus, voi ataca mai departe metoda prin care sa folosesti egalizatorul pentru a ajuta la <strong>imbinarea elementelor unui mixa<\/strong>j.<\/p>\n<p>Ca si punct de plecare<strong>, ar trebui luat in considerare in primul rand urmatorul<\/strong> <strong>concept<\/strong>: cu cat un instrument este mai mare, mai plin, in mixaj este mai putin loc pentru celelalte instrumente, care trebuie sa fie mai mici pentru a ii lasa loc acestuia sa se desfasoare. Astfel, intr-un mix incarcat de instrumente nu vei avea posibilitatea sa faci pe nicicare dintre ele foarte mari, lucru care ar fi perfect posibil intr-un aranjament golas, cu putine instrumente.<\/p>\n<p>Pentru a ajuta elementele mixajului sa se <strong>imbine<\/strong> mai bine, poti incerca sa urmezi urmatorii pasi \u2013 nu garantez ca va functiona, si in mod sigur nu e singura metoda functionala, dar poate servi pe post de indrumar:<\/p>\n<ol>\n<li>Incepe      cu <strong>sectiunea ritmica <\/strong>\u2013 tobe si      bas. Basul ar trebui sa fie clar si distinct cand este suprapus peste tobe,      fara a le eclipsa pe acestea. Toate elementele ritmice ar trebui sa se      auda <strong>distinct<\/strong>, incearca      urmatoarele:<\/li>\n<\/ol>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 asigura-te ca <strong>nu ai doua boosturi pe aceeasi frecventa<\/strong> pe nicicare dintre elemente; daca sunt, departeaza-le, unul intr-o directie, unul in cealalta, suficient pentru a obtine separatie, fara a pierde din efectul lor (dorit, ma gandesc)<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 daca un instrument are un cut la o anumita frecventa, poti incerca un boost pe un instrument care ocupa aproximativ aceeasi zona (toba mare\/chitara bas, de exemplu)<\/p>\n<ol>\n<li>Adauga      <strong>elementul cel mai important<\/strong> al      mixajului (vocea, in general), si repeta pasii de mai sus.<\/li>\n<li>Introdu      si <strong>restul elementelor<\/strong>, avand      grija conform pasilor anteriori <strong>sa      nu \u201ccalce\u201d peste sectiunea ritmica si voce<\/strong>.<\/li>\n<\/ol>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ideea este ca fiecare instrument sa se auda clar, si metoda cea mai buna este ca fiecare sa aiba locul sau in banda de frecventa<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 dupa ce ai lucrat in frecventa instrumentele pentru a nu se intersecta, <strong>e perfect posibil ca acestea sa sune foarte prost o data ce sunt puse in solo<\/strong>; nu e o problema, doar in context conteaza cum suna<\/p>\n<p>Cateva \u201c<strong>reguli<\/strong>\u201d ale egalizarii:<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 daca un element nu suna suficient de <strong>distinct<\/strong>, incearca sa tai in frecventa in jurul a 250Hz<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 daca suna <strong>nazal<\/strong>, poti incerca sa mai reduci din zona de frecvente din jurul a 500Hz<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 aplica un <strong>cut<\/strong> in frecventa daca vrei ca ceva sa sune <strong>mai bine<\/strong>, sau sa se <strong>imbine<\/strong> <strong>mai bine<\/strong> cu restul elementelor<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 aplica un <strong>boost<\/strong> daca vrei sa sune <strong>interesant sau diferit<\/strong><\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 nu ai ce boost-ui daca <strong>respectiva frecventa nu exista din start<\/strong> (7-16kHz pe chitara bas, de exemplu, sau 40Hz pe voce)<\/p>\n<p>Speram ca toate aceste indrumari v-au fost de folos, iar daca aveti sugestii sau comenturi va rog nu ezitati!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Desi fiecare inginer de sunet are intentia de a inregistra instrumentele cat mai clar si ca acestea sa aiba un impact cat mai puternic (sau sa foloseasca sample-uri cat mai de calitate), raspunsul in frecventa al acestora se poate intampla sa fie limitat in momentul in care&#8230;<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[20,19,202,244,243,236,97,98,245],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1444"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1444"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1444\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1488,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1444\/revisions\/1488"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1444"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1444"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1444"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}