{"id":1096,"date":"2010-01-11T17:04:44","date_gmt":"2010-01-11T14:04:44","guid":{"rendered":"http:\/\/www.soundblog.ro\/?p=1096"},"modified":"2010-01-11T18:16:31","modified_gmt":"2010-01-11T15:16:31","slug":"thereminul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/1096\/thereminul\/","title":{"rendered":"Thereminul"},"content":{"rendered":"

Instrumentul muzical despre care crezi c\u0103 exist\u0103 doar dup\u0103 ce l-ai v\u0103zut…<\/h4>\n

A.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Introducere <\/strong><\/p>\n

Se spune c\u0103 exist\u0103 un instrument care nu trebuie atins ca totu\u015fi s\u0103 c\u00e2n\u0163i la el \u2026 \u201eO s\u0103 cred asta c\u00e2nd \u00eel v\u0103d!\u201d<\/em> … spun mul\u0163i oameni dac\u0103 aud aceast\u0103 propozi\u0163ie.<\/p>\n

Am \u00een fa\u0163a mea\u00a0 \u2026 ceva, … care,\u2026 este o cutie, montat\u0103 pe un stativ de microfon \u015fi din care iese o anten\u0103, asem\u0103n\u0103toare radioului tat\u0103lui meu din anii 80, orientat\u0103 \u00een sus \u015fi una circular\u0103, \u00een partea st\u00e2ng\u0103 a cutiei.<\/p>\n

Acel ceva se nume\u015fte \u201dTheremin\u201d<\/strong> \u015fi este un instrument muzical electronic (monofonic) care se caracterizeaz\u0103 prin faptul c\u0103 nu trebuie s\u0103-l atingi atunci c\u00e2nd vrei s\u0103 c\u00e2n\u0163i la el. Numele instrumentului provine de la cercet\u0103torul rus Prof. Leon Theremin, care a inventat instrumentul \u00een 1919.<\/p>\n

Acest instrument se folose\u015fte cu ajutorul celor dou\u0103 antene, cea orientat\u0103 \u00een sus, \u00een partea dreapt\u0103 controleaz\u0103 \u00een\u0103l\u0163imea tonului (pitch), iar antena circular\u0103 din st\u00e2nga folose\u015fte la controlul volumului.<\/p>\n

\"theremin1\"<\/a><\/p>\n

Leon Theremin \u00eempreun\u0103 cu inven\u0163ia sa care-i poart\u0103 numele<\/em><\/p>\n

Dar \u00eenainte de a intra \u00een detalii, iat\u0103 c\u00e2teva cuvinte despre Leon Theremin, cel care a f\u0103cut posibil\u0103 revolu\u0163ia electronic\u0103 \u00een muzic\u0103… \u015fi o s\u0103 vede\u0163i de ce.<\/p>\n

B.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Inventatorul<\/strong><\/p>\n

Leon Theremin, sau mai precis Lev Sergheivici Termen s-a n\u0103scut la St. Petersburg \u00een anul 1896. A studiat fizica \u015fi astronomia la Universitatea St. Petersburg \u015fi Institutul Fizico \u2013 Tehnical Petrograd. Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 a fost cercet\u0103tor, Lev S. Theremin a fost \u015fi un talentat instrumentist la violoncel.<\/p>\n

Urm\u0103ri\u0163i-l c\u00e2nt\u00e2nd la theremin:<\/p>\n

<\/embed><\/object><\/p>\n

Dac\u0103 era\u0163i aten\u0163i la ora de rus\u0103 poate \u00een\u0163elegea\u0163i \u015fi ce spune. Eu nu am fost atent \u2026 <\/em> <\/em><\/p>\n

\u00cen anul 1922 i-a prezentat conduc\u0103torului bol\u015fevic V.I. Lenin instrumentul nou inventat, care fiind entuziasmat de acesta a \u00eenceput s\u0103 ia lec\u0163ii de theremin, a comandat 600 de exemplare din instrument, le-a trimis \u00een toate col\u0163urile Uniunii Sovietice, iar pe inventatorul Lev S. Termen l-a trimis \u00een \u0163\u0103rile Europei ca s\u0103 popularizeze cea mai nou\u0103 tehnologie sovietic\u0103 \u015fi inven\u0163ia muzicii electronice. Dup\u0103 un turneu lung \u00een Europa, Lev S. Theremin a plecat \u00een SUA \u00een 1928, unde a patentat inven\u0163ia sa.<\/p>\n

Dup\u0103 ce firma american\u0103 RCA a \u00eenceput produc\u0163ia \u00een serie a instrumentului cu numele Thereminvox, \u015fi Clara Rockmore \u2013 una din foarte pu\u0163inii interpre\u0163i de theremin de renume mondial \u2013 a concertat \u00een SUA \u00een mai multe locuri, interpret\u00e2nd piese clasice pe theremin, \u00een 1938, Leon Theremin s-a \u00eentors \u00een Uniunea Sovietic\u0103 \u00een circumstan\u0163e necunoscute. Se vehiculeaz\u0103 totu\u015fi c\u0103 ar fi fost ridicat de c\u0103tre agen\u0163i KGB din apartamentul s\u0103u din New York \u015fi dus \u00een URSS. Leon Theremin s-a \u00eentors \u00een SUA abia \u00een 1991.<\/p>\n

Urm\u0103ri\u0163i o \u00eenregistrare cu un RCA Theremin fabricat \u00een 1929<\/p>\n

<\/embed><\/object><\/p>\n

Dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial thereminul a fost l\u0103sat uit\u0103rii, deoarece este destul de greu s\u0103 c\u00e2n\u0163i la acesta dar a supravie\u0163uit totu\u015fi datorit\u0103 celor care se ocupau de electronic\u0103 din hobby.<\/p>\n

Men\u0163ionez c\u0103 acum se pot desc\u0103rca de pe internet gratuit diagrame \u015fi scheme pentru diferite modele de theremin, care pot fi asamblate destul de u\u015for de c\u0103tre cei care au cuno\u015ftin\u0163e \u00een electronic\u0103.<\/p>\n

Pe acest site g\u0103si\u0163i scheme de asamblare\u00a0 pentru theremin:<\/p>\n

Link
\n<\/span><\/a> <\/span><\/p>\n

Un asemenea entuziasmat a fost \u015fi Robert Moog, care a readus \u00een produc\u0163ie thereminul, \u015fi din care ulterior, \u00een anii 60 au fost create sintetizatoarele, dar acesta este o alt\u0103 poveste, la care m\u0103 voi referi alt\u0103 dat\u0103. \u00cen zilele noastre Etherwave Moog Theremin poate fi cump\u0103rat \u00een oricare magazin de instrumente muzicale care se respect\u0103, at\u00e2t asamblat c\u00e2t \u015fi \u00een kit de asamblare.<\/p>\n

\"theremin2\"<\/a><\/p>\n

Etherwave Moog Theremin<\/p>\n

C.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Principiul de func\u0163ionare <\/strong>este foarte simplu (spun cei care se pricep la fizic\u0103). \u00cen instrument exist\u0103 dou\u0103 oscilatoare (generatoare de frecven\u0163e radio) care opereaz\u0103 pe frecven\u0163e diferite dar totu\u015fi apropiate una fa\u0163\u0103 de alta \u015fi care nu pot fi percepute de urechea uman\u0103. Primul oscilator produce un sunet pe o frecven\u0163\u0103 de ex de 170kHz, iar al doilea produce frecven\u0163e de sunet variabile \u00eentre 168 \u015fi 170kHz. Varia\u0163ia este influen\u0163at\u0103 de apropierea corpului, – a m\u00e2inii – instrumentistului de antena instrumentului. M\u00e2na omului, de fapt corpul omenesc opereaz\u0103 ca o \u00eemp\u0103m\u00e2ntare pentru un condensator variabil. Interferen\u0163a celor dou\u0103 sunete de frecven\u0163\u0103 diferit\u0103 produce un sunet perceptibil de om. Pe acela\u015fi principiu func\u0163ioneaz\u0103 \u015fi antena pentru volum.<\/p>\n

D.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Tehnica de interpretare<\/strong><\/p>\n

Diferen\u0163i\u00e2ndu-se de pian sau chitar\u0103, care corect acordate, nu pot produce sunete aflate \u00eentre ton \u015fi semiton, thereminul poate emite \u015fi sunete aflate \u00eentre un ton \u015fi semiton, asemenea vioarei sau trombonului, de asemenea se diferen\u0163iaz\u0103 de instrumentele acustice amintite prin faptul c\u0103 nu are nici un reper al locului unde anume s-ar g\u0103si nota pe care ai vrea s-o c\u00e2n\u0163i.<\/p>\n

Aceste note aflate \u00eentre ton \u015fi semiton, de obicei nu sunt utilizabile \u00een muzic\u0103 \u015fi trebuie evitate. Astfel trebuie s\u0103-\u0163i formezi deprinderi specifice thereminului precum \u015fi s\u0103 posezi un auz perfect s\u0103 po\u0163i c\u00e2nta melodii pe theremin. Nu este imposibil, a\u015fa cum au demosntrat \u015fi Clara Rockmore sau Lydia Kavinia, mari arti\u015fti, mae\u015ftri ai thereminului, al c\u0103ror interpretare este \u00eenregistrat\u0103 pe diferite discuri.<\/p>\n

\"theremin3\"<\/a><\/p>\n

Clara Rockmore din SUA <\/em><\/p>\n

<\/em><\/p>\n

Urm\u0103ri\u0163i-o pe Clara Rockmore<\/p>\n

<\/embed><\/object><\/p>\n

\"theremin4\"<\/a><\/p>\n

<\/span><\/a>Lydia Kavinia din Rusia, este o rud\u0103 apropiat\u0103 chiar al lui Leon Theremin<\/em><\/p>\n

Totodat\u0103, exers\u00e2nd pe theremin, \u00ee\u0163i po\u0163i perfec\u0163iona auzul.<\/p>\n

Acest instrument este ideal pentru producerea efectelor de glissando, portamento, vibrato sau tremolo \u015fi este asociat cu sunete extraterestre, cosmice, mai ales dac\u0103 acesta este legat printr-un efect de delay \u00eenainte de a fi amplificat.<\/p>\n

<\/strong><\/p>\n

E.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La ce se folose\u015fte<\/strong><\/p>\n

Chiar dac\u0103 nu ne vine s\u0103 credem, exist\u0103 mul\u0163i compozitori care au compus crea\u0163ii pentru acest instrument. De obicei se folose\u015fte \u00een muzica avantgard\u0103, new age, foarte mult \u00een muzic\u0103 de filme pentru efecte, dar \u015fi muzic\u0103 clasic\u0103 sau jazz.<\/p>\n

Iat\u0103 c\u00e2teva exemple:<\/p>\n

Bohuslav Martin\u016f<\/a>, Dmitri Shostakovich<\/a>, Edgar Varese<\/a>, Moritz Eggert<\/a> sau muzic\u0103 de film compus\u0103 de Mikl\u00f3s R\u00f3zsa pentru produc\u0163ii hollywoodiene.<\/p>\n

Mai este folosit de Jean Michel Jarre (Oxygene) sau Robert Plant de la Led Zeppelin.<\/p>\n

\u00centotdeauna m-au fascinat sintetizatoarele poate \u015fi pentru c\u0103 sunt instrumentist la sintetizatoare \u00een forma\u0163ia Mercedes Band<\/em> \u015fi am \u015fi un proiect solo Nord<\/em> \u015fi c\u0103utam tot timpul informa\u0163ii pe internet despre \u00eenceputurile erei acestor instrumente. A\u015fa am f\u0103cut cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu thereminul, apoi am sim\u0163it nevoia s\u0103-mi completez arsenalul de instrumente cu un theremin, \u015fi a\u015fa am \u015fi f\u0103cut.<\/p>\n

De\u0163in, deci un theremin mai simplu cu o singur\u0103 anten\u0103, care controleaz\u0103 \u00een\u0103l\u0163imea tonului. \u00cel folosesc conectat la un sintetizator Novation X-Station 25, pentru efectele celui din urm\u0103. Adaug la theremin, deci, un mic reverb, pu\u0163in chorus, delay pu\u0163in mai mult \u015fi un distorsion fin. Pot s\u0103 spun c\u0103 este totdeauna o pl\u0103cere s\u0103 c\u00e2nt la el. Are un ton analogic cald, m\u0103t\u0103sos, \u00een registrul grav. Sunetele, cum cresc \u00een \u00een\u0103l\u0163ime, devin mai deschise, mai pertinente, chiar mai \u0163ip\u0103toare \u015fi are totdeauna priz\u0103 la public de\u015fi c\u00e2nt la el doar ni\u015fte glissandouri, cu vibrato.<\/p>\n

\"theremin6\"<\/a><\/p>\n

Subsemnatul, perform\u00e2nd live un solo de theremin <\/em><\/p>\n

F. \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 In era computerelor<\/strong><\/p>\n

<\/strong>Moog a realizat un theremin MIDI controller, cu ajutorul c\u0103ruia se poate accesa banca de sunete a oric\u0103rui tip de sintetizator capabil s\u0103 primeasc\u0103 mesaje MIDI implicit \u015fi a sintetizatoarelor virtuale software.<\/p>\n

G. \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Instrumente similare?<\/strong><\/p>\n

Da. Exist\u0103. Cam \u00een perioada \u00een care a fost inventat thereminul, \u00een Fran\u0163a, Maurice Marthenot a inventat instrumentul denumit Ondes Marthenot<\/strong>.<\/p>\n

\"theremin5\"<\/a><\/p>\n

Ondes Marthenot<\/em><\/p>\n

Principiul de func\u0163ionare este acela\u015fi ca \u015fi la theremin, dar acesta trebuie atins pentru a putea c\u00e2nta la el.<\/p>\n

Are o claviatur\u0103 fix\u0103 \u015fi un ghigaj pentru degetul instrumentistului care ac\u0163ioneaz\u0103 un fir de o\u0163el cu ajutorul unui inel tras pe deget (ruban). Instrumentul poate fi folosit \u015fi cu claviatur\u0103.<\/p>\n

Cu m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 se pot modifica unele caracteristici ale sunetului. De obicei se pot schimba formele de und\u0103 sonor\u0103 (sinus, dreptunghiular sau triunghiular) pentru a imita sunete de flaut, oboi, clarinet etc.<\/p>\n

\"theremin7\"<\/a><\/p>\n

<\/em><\/p>\n

Ondes Marthenot \u00een ac\u0163iune. Se v\u0103d clar firul \u015fi rubanul (inelul)<\/em><\/p>\n

\u015ei pentru acest instrument au fost compuse piese consacrate, de c\u0103tre compozitori de muzic\u0103 clasic\u0103, dintre care amintesc:<\/p>\n

The Thurangal\u00eela Symphony<\/em> de Olivier Messiaen ori al\u0163ii ca Edgar Varese, Arthur Honegger, sau Maurice Jarre.<\/p>\n

Unul dintre cei mai aprecia\u0163i instrumenti\u015fti la Ondes Marthenot la ora actual\u0103 este Thomas Bloch.<\/p>\n

Iat\u0103 o pies\u0103 compus\u0103 pentru pian \u015fi Ondes Marthenot de c\u0103tre Olivier Messiaen \u015fi interpretat\u0103 de Thomas Bloch:<\/p>\n

<\/embed><\/object><\/p>\n

sau<\/p>\n

Urm\u0103ri\u0163i o prezentare a instrumentului denumit Ondine, <\/strong>care este defapt un remake al Ondes Marthenot.<\/p>\n

<\/embed><\/object><\/p>\n

Un alt instrument cu care este adeseori asociat thereminul este defapt o unealt\u0103 \u015fi anume fier\u0103str\u0103ul<\/strong>. Cu toate c\u0103 nu este un instrument deloc electronic, sunetul pe care \u00eel scoate, fiind ac\u0163ionat cu un arcu\u015f de vioar\u0103 este foarte asem\u0103n\u0103tor celui de theremin.<\/p>\n

Glassharmonica<\/strong> este de asemenea un instrument muzical acustic al c\u0103rui sunet seam\u0103n\u0103 cu thereminul.<\/p>\n

F.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Concluzii <\/strong><\/p>\n

Ce pot s\u0103 spun. S-a demonstrat f\u0103r\u0103 t\u0103gad\u0103 c\u0103 exist\u0103 pe lumea asta un instrument muzical de mai bine de 90 de ani (!) care poate fi c\u00e2ntat f\u0103r\u0103 s\u0103 fie atins, dar nu asta este cel mai important lucru.<\/p>\n

Cu inventarea acestui instrument, s-a \u00eenceput o munc\u0103 de cercetare bazat\u0103 pe experiment, care a rezultat crearea, ini\u0163ial a sintetizatoarelor analogice modulare, apoi portabile (mul\u0163umit\u0103 Dr. Robert Moog) care sunt practic o perfec\u0163ionare a thereminului, fiindu-i ad\u0103ugate ini\u0163ial o claviatur\u0103, apoi filtre, generatoare de envelope ADSR (Dr. Robert Moog), LFO uri, efecte etc. Sintetizatoarele digitale sunt doar la un pas de acestea, apoi au urmat instrumentele wavetable, PCM, \u00eentre timp samplere etc, etc,\u00a0 \u015fi iat\u0103 c\u0103 suntem \u00een mijlocul revolu\u0163iei muzicale electronice.<\/p>\n

Bibliografie:<\/p>\n

http:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/Theremin<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.moogmusic.com\/theremin\/?section=product&product_id=21121<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.thereminworld.com\/<\/a><\/p>\n

http:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/Ondes-Martenot<\/a><\/p>\n

Nord (Sztakics Istv\u00e1n Attila)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Am \u00een fa\u0163a mea \u2026 ceva, … care,\u2026 este o cutie, montat\u0103 pe un stativ de microfon \u015fi din care iese o anten\u0103, asem\u0103n\u0103toare radioului tat\u0103lui meu din anii 80, orientat\u0103 \u00een sus \u015fi una circular\u0103, \u00een partea st\u00e2ng\u0103 a cutiei.<\/p>\n

Acel ceva se nume\u015fte \u201dTheremin\u201d \u015fi este un instrument muzical electronic…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[16],"tags":[176,177,175],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1096"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1096"}],"version-history":[{"count":9,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1096\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1108,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1096\/revisions\/1108"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1096"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1096"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.soundcreation.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1096"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}